„Cozile de la farmacii sint cauzate, in principal, de faptul ca la unele unitati plafonul de medicamente compensate se termina mai repede decit la altele”œ, spune Cristian Vladescu, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Fals. Cozile sunt cauzate de un dezechilibru între cerere şi ofertă, normal în condiţiile în care unele medicamente sunt compensate cu 90%. Pentru a limita totuşi consumul a fost impus acest plafon cantitativ. Aşa că prinde numai cine apucă rând la coadă. Survival of the fittest… Probabil că există şi o piaţă neagră la unele medicamente.

Evident, intervenţia statului pe piaţă a creat o problemă. Statul încearcă să o rezolve, în stilul tipic de elefant în vitrină sau, mai bine zis, de rinocer:

CNAS vrea sa desfiinteze cozile din farmacii. Astfel, plafoanele pentru medicamentele compensate vor fi transferate de la farmacii la medicii de familie. In functie de numarul pacientilor, dar si de virsta acestora, fiecare medic va primi o suma in care trebuie sa se incadreze.
[..]
In opinia medicilor de familie, noua situatie va fi in masura sa restabileasca normalitatea. „Pina acum, degeaba ii dadeam pacientului o reteta, daca el nu stia de unde sa o ia. Asa, el se va putea duce in prima farmacie si, daca farmacia este bine aprovizionata si are vad, va avea si ea de cistigat”œ, spune Doina Mihaila, presedintele Asociatiei Medicilor de Familie din Romania.

Câtă ipocrizie… Medicii vor distribui pacienţilor fondul limitat de medicamente cu ajutorul tradiţionalului instrument numit şpagă. Normal că se bucură!

În privinţa subiecţilor ultimelor operaţiuni de inginerie socială, nimic nou: servitutea e voluntară.

Dar pina ca acest lucru sa se intimple, cozile continua sa se nasca in fata farmaciilor. Atit in Bucuresti, cit si in Iasi, Sibiu sau Timisoara. Insa oamenii nu mai sint nervosi, ca altadata, ci mai degraba resemnati. „Ne-am obisnuit cu faptul ca nu ajung medicamentele si trebuie sa stam la coada, nu se mai revolta nimeni,”œ spune pensionarul Viorel Bucur din Bucuresti. Motive de cearta ofera mai degraba birocratia. „Sint unii care habar nu au sa completeze retetele sau nu stiu ce tot fac, pentru ca ba pleaca de la ghiseu, ba se intorc si se baga in fata. Uite asa se blocheaza rindurile”œ, comenteaza o femeie nervoasa.

Pe scurt: râdem, glumim, dar în incintă!

Şi, apropo, Nicolăescu a cedat definitiv în faţa “sistemului ticăloşit”. O bătălie incoerentă se termină jalnic:

SRI, chemat sa linisteasca farmacistii

Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a anuntat ca va cere sprijinul Politiei si al SRI pentru identificarea unor presupusi inspectori de la Protectia Consumatorilor care ameninta farmacistii cu ridicarea autorizatiei si dau amenzi.

În rest, birocraţie: algocalminul pe reţetă (!), iar firmele s-au scos cu alte declaraţii lunare nou-nouţe şi perfect inutile. Hei, suntem în 2006 sau în 1994?

Vei plăti dacă intri pe poarta Spitalului cu impertinenţa de a crede că îţi vei putea păstra principiile. Vei plăti la propriu.
[...]
Şpaga e rugăciunea către doctor. Cu ea îl vei îndupleca să te asculte, să-şi dea tot interesul să te ajute, să aibă conştiinţa ridicată… Şpaga îţi dă dreptul (iluzoriu & absurd) de a-i cere doctorului să fie omnipotent. După ce vei fi semnat actul prin care Spitalul îşi declină orice răspundere şi prin care consimţi ca tu să îţi asumi “cel mai mic risc de deces” în cazul operaţiei, prin şpagă forţezi un transfer de responsabilitate: dacă acceptă, doctorul e responsabil măcar în faţa ta şi a legii divine. Aşa că îţi vei suna rudele, prietenii, extraordinarii colegi de serviciu se vor mobiliza, vei face rost de bani. Vei întreba pe cei din salonul tău şi vei da, în secret, mai mult decît au dat ei. Într-o zi va apărea cineva despre care vei afla că a dat dublu decît tine. Dintr-o dată doctorul îţi va părea mai conştiincios cu celălalt. Cu gîndul la ofranda lui Cain, te vei simţi pierdut. Vei plusa cu o sticlă de whisky, cu un peşte mare şi proaspăt, cu ceva special. (Marius Chivu în Dilema veche)

Branzan a precizat ca, in anul 2005, vaccinarea antirujeolica a copiilor de un an si a celor de sapte ani nu s-a facut deloc, singurul vinovat fiind Ministerul Sanatatii, care “nu si-a facut datoria”.

Aceeaşi acuzaţie este repetată astăzi de Adrian Streinu Cercel, şeful Institutului de Boli Infecţioase “Matei Balş”:

Acesta sustine ca epidemia a izbucnit deoarece vaccinarea a fost intrerupta in perioada februarie-octombrie 2005, pentru ca „Ministerul Sanatatii nu a organizat licitatia pentru achizitionarea de vaccinuri, impiedicind astfel si procesul de eradicare a rujeolei in Romania”œ, a adaugat Streinu Cercel.

Dacă într-adevăr aşa este, atunci singura soluţie cât de cât onorabilă pentru Nicolăescu rămâne demisia. Până atunci însă, actualul ministru a reuşit să mai producă o boacănă:

Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat la sfarsitul acestei saptamani ca mai multi directori de spitale, sefi de clinici si chiar profesori universitari sunt in atentia organelor de ancheta, deoarece perpetueaza un sistem de achizitie a unor medicamente din import foarte scumpe. Potrivit ministrului, sunt cazuri in care profesori universitari, cand predau despre o boala, promoveaza produsele unor lanturi farmaceutice sau importatori cu preturi foarte mari. (sublinierea mea)

Să înţelegem că libertatea de exprimare în domeniul academic ar trebui să treacă pe locul doi, după priorităţile economice îndoielnice ale ministerului?

Tragedia este că, din păcate, nu prea avem oameni capabili în afara sistemului. Până vor apărea, se pare că suntem condamnaţi să alegem între “feudali” şi diletanţi…

Update. Ambasada SUA (citată în Gardianul) despre proiectul de lege privind farmaciile:

In ceea ce priveste schimbarile aduse la Legea Farmaciilor, consideram ca Guvernul nu ar trebui sa adopte o legislatie care ar limita, in mod artificial, concurenta in domeniul farmaceutic. Masurile restrictive din propunerea legislativa ar avea drept rezultat constrangeri arbitrare asupra lanturilor de farmacii. Aceste masuri nu ar aduce cu sine servicii de ingrijire mai bune si nici accesul la consumatorii romani. Din contra, lanturile de farmacii au adus imbunatatiri in ceea ce priveste serviciile pentru clientii din Romania, sustinand concurenta in loc sa o restrictioneze. In forma sub care este propusa, aceasta lege reprezinta un pas inapoi.

Cind bolnavul deschide usa cabinetului, medicul e Dumnezeu!”, a subliniat senatorul PSD [Sorin Oprescu], continuind cu o amenintare la adresa lui Nicolaescu: „Au fost multi care au incercat sa ne bage pumnul in gura si au ramas fara pumn”.

Medicul e Dumnezeu!?Aici este problema. Obiectivul reformei trebuie să fie transformarea medicului dintr-un mini-dictator într-un prestator de servicii atent la nevoile şi pretenţiile pacientului clientului. Numai privatizarea poate conduce la un asemenea rezultat.
Sunt frapante aroganţa şi jocul foarte dur practicat de “feudalii” din domeniu. Nici un alt grup profesional dependent de stat nu şi-a permis să conteste atât de brutal schimbările venite de sus care urmăreau să le reducă privilegiile. Iar sursa puterii lor este ameninţarea voalată “las’ că toţi veţi ajunge la mâna noastră!”.

Care ar fi rezumatul pachetului Nicolăescu? Propuneri anticoncurenţiale şi păgubitoare în domeniul farmaciilor, subordonarea administrativă a CMR faţă de minister, centralizarea administrării spitalelor şi propuneri de mărire a fiscalităţii. Nu există un plan coerent de evoluţie în direcţia unei pieţe concurenţiale, ci numai dispoziţii vagi ce lasă mână liberă ministerului să facă ce vrea. Evident că nu beneficiază nici de sprijin politic, nici de susţinere din interior. Datorită prezentării propunerilor în bloc, singura schimbare oarecum interesantă, legea spitalelor, va cădea probabil împreună cu restul.

Articolul 4 (modificări)
Controlul şi supravegherea Monitorizarea si controlul exercitării profesiei de medic se realizează de către Colegiul Medicilor din România şi de către sub supravegherea Ministerul[ui] Sănătăţii, denumite în continuare autorităţi competente române.
[...]
Articolul 84 (articol nou)
Activitatea Colegiului Medicilor din Romania, fiind de utilitate publica, se desfasoara sub supravegherea autoritatii de stat, reprezentata de Ministerul Sanatatii.
Articolul 85 (articol nou)
1)Autoritatea de stat va urmari permanent ca reglementarile emise de Colegiul Medicilor din Romania si deciziile luate de organele de conducere ale acestuia sa nu contravina prevederilor legale.
2) Autoritatea de stat va urmari permanent integrarea activitatii Colegiului Medicilor din Romania in politica generala de sanatate publica.

Nu sunt un fan al breslelor moderne-organizaţiile profesionale-dar în general autoreglementarea este mai puţin dăunătoare decât controlul guvernamental direct, de aceea ar trebui să privim cu scepticism iniţiativa ministerului. Aceasta nu prea are legătură cu ideea unei reforme, ci cu dorinţa de a avea un control absolut asupra sectorului. Doctorii vor lua şpagă indiferent dacă diversele standarde profesionale sunt stabilite la minister sau la CMR.
Cam toate modificările efectuate de Nicolăescu (relativ puţine, pot fi identificate în Word prin funcţia de comparare a documentelor) se învârt în jurul acestei idei. Ar mai merita menţionată următoarea modificare, la articolul 15:

Forma veche (din 2004) a articolului:

Art. 15. – (1) Exercitarea profesiei de medic se face, după obţinerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România, pe baza autorizaţiei de liberă practică acordate de Ministerul Sănătăţii, până la aderarea României la Uniunea Europeană, după care această competenţă trece în responsabilitatea Colegiului Medicilor din România.

Propunerea lui Nicolăescu:

Art. 15. – (1) Medicii care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 1 exercită profesia pe baza autorizaţiei de liberă practică acordată de Ministerul Sanatatii , după obţinerea călităţii [sic] de membru al Colegiului Medicilor din România.

Este interesantă corelarea din legea 306/2004 între eliminarea autorizaţiei MS şi aderarea la UE, deşi nu am am reuşit până acum să identific vreo cerinţă a acquis-ului în acest sens. Rămâne de văzut… Ar fi util ca ministerul să explice şi această modificare.

Pachetul Nicolăescu – dosar de presă 21.10.2005
Farmaciile vaccinate antimonopol (Cotidianul)
Producătorii de ţigări susţin că „taxa pe viciu” încalcă prevederile UE (Gândul)
Terapia prin vorbe goale (Gândul)
Nicolaescu, atacat de liberali (Evenimentul Zilei)
Deputatii PNL Paveliu si Busoi critica “pachetul Nicolaescu” (Adevărul)
Reforma lui Nicolaescu nu are gir politic (Averea)
Ministrul Sanatatii, atacat dur de colegii de partid (România Liberă)

Din prezentările destinate presei (aici şi aici) se pot aduce deja câteva observaţii.

1. Legea spitalelor

“In termen de sase luni de la intrarea in vigoare a legii, directorii spitatelor nu vor putea desfasura alta activitate decât cea de manager. Sefii de sectie nu vor putea desfasura decât activitati strict medicale, nu si administrative. Sefii de sectie vor putea fi si profesori universitari, dar, doar cu o singura norma didactica”, a declarat Eugen Nicolaescu.

Oare se poate separa complet managementul de activitatea de specialitate? Într-o firmă de transporturi poate fi separată activitatea de management de cea de transporturi propriu-zisă? Repartizarea containerelor e o activitate de management sau una de transporturi? Dar repartizarea bolnavilor pe saloane, în funcţie de afecţiune? Practic, ministrul vrea să rezolve cu barda legea o problemă de management. Şi nu orice problemă de management, ci cea a managementului unei economii socialiste, cum este sistemul sănătăţii acum. Multă baftă, dar socialismul a fost un eşec.

Alte propuneri din acelaşi proiect de lege:

introducerea managementul pe centre de cost

Ar fi bine dacă ar duce la cunoaşterea mai bună a sectoarelor celor mai falimentare din sistem.

spitale regionale, pentru urgenţele care nu pot fi rezolvate la nivel judeţean

2. Legea farmaciilor

Aici este destul de grav:

Se prevede eliminarea monopolului in domeniul medicamentului prin eliminarea sau desfiintarea lanturilor de farmacii sau limitarea numarului acestor farmacii dintr-un lant la maximum 4 farmacii intr-o localitate cu pana la 400000 locuitori, utilizandu-se acest multiplu pentru localitati cu populatie mai mica sau mai mare, a interzicerii cumularii activitatii de import cu depozitarea, distributia si desfacerea prin farmacii proprii
- Introducerea de criterii suplimentare la autorizarea de farmacii, pe langa cel demografic, adaugandu-se altele cu privire la distante minime, existenta a cel putin unui farmacist pe tura etc.
- Prevede ca proprietarii si membrii consiliilor de administratie ale unitatilor farmaceutice sa fie in majoritate de profesie farmacisti autorizati

De când lanţurile de farmacii reprezintă un monopol? Miroase a lobby… Farmaciştii (în sensul absolvenţilor facultăţilor de farmacie) sunt nemulţumiţi de faptul că pierd cotă de piaţă în faţa unor companii mult mai competitive. Noile reglementări le vor folosi cu siguranţă. Singurii care vom pierde vom fi noi. Mai puţine farmacii – mai ales când avem nevoie urgentă de medicamente – servicii mai proaste şi un adaos comercial mai mare (adios economii de scară).

3. Contribuţiile Impozitele

a) pentru pensionarii din sistemul public sau cei din agricultura se va achita contributia din bugetul de stat prin Casa Nationala de Pensii, incepand cu anul 2007;
b)pentru pensionarii cu venituri peste 900 RON se va incasa contributia de 6,5% peste ceea ce depaseste nivelul respectiv;
c) pentru someri contributia se va achita prin Bugetul asigurarilor de somaj eliberate de Ministerul Muncii la nivelul sumelor din contracte la care se va aplica procentul de 6,5%;
d) pentru cetatenii care lucreaza in strainatate fara documente legale se va aplica contributia de 6,5% la salariul minim pe economie la timpul absentei din tara care se va constitui din documentele de calatorie si certificate de organismele de specialitate ale MAI;
e) pentru cetatenii care incaseaza venit minim garantat se va achita procentul de 6,5% din suma respectiva care se va retine si vira de catre primarii, incepand cu anul 2007;

În primul rând, litera (d). Cetăţenii care stau (sau lucrează la negru, ok) în străinătate nu beneficiază în nici un fel de asistenţă medicală în România. De ce ar trebui să plătească?
În ceea ce priveşte includerea pensionarilor. Pentru pensiile sub 9 milioane, modificare se va reduce la un transfer de fonduri de la pensii la sănătate. Rămân pensionarii peste 9 milioane. În condiţiile în care pensia medie netă pe august 2005 a fost de 229 RON, nu vor fi afectaţi mulţi pensionari.

Este regretabil că se menţine sistemul actual, cu impozite pe sănătate, nu asigurări, sistem care nu are absolut vreo legătură cu realitatea economică şi medicală. Extinderea impozitelor poate avea o raţiune de echitate şi poate determina conştientizarea problemelor existente şi de către respectivele categorii sociale, dar mărirea fondurilor băgate într-un sistem falimentar nu este o soluţie reală.

Se introduc noi accize (“taxe pe viciu”) pe ţigări (0,15 EUR) şi pe alcool (0,25 EUR) pentru finanţarea sistemului medical (infrastructură 75%, programe naţionale de sănătate 20%, fond de intervenţie 5%). Iarăşi, nu cred că mărirea fondurilor alocate unui sistem falimentar este o idee fericită.

4. Reformarea sistemului public sau sistem privat?

În prezent există un sistem medical privat paralel, care pare să se dezvolte. Astfel au apărut spitale private cu dotări complete, servicii de urgenţă private, asigurări medicale private care pot acoperi costuri de zeci de mii de euro anual, la un preţ rezonabil, comparabil sau mai mic decât “contribuţiile” la sănătate actuale.
Reforma va afecta pozitiv sau negativ acest domeniu? Şi care vor fi raporturile sistemului public cu cel privat?

a) spitalele vor fi obligatoriu publice in domeniul medicinei de urgenta, publice cu sectii private si private;

Există şi în prezent spitale private, e posibil ca această prevedere să le asigure un cadru legislativ mai sigur. Pe de altă parte, de ce spitalele de medicina de urgenţă ar trebui să fie obligatoriu publice? De ce nu ar putea apărea pachete de asigurări private care să includă şi asemenea servicii?

b) introducerea pietei libere, a competitiei si concurentei in ceea ce priveste unitatile sanitare care vor incheia contracte cu casele de asigurari;

Dacă prin aceasta se înţelege faptul că statul va putea subcontracta unele servicii la spitale private (site-ul ministerului e foarte lent, pînă la ora asta nu am putut descărca proiectele de lege propriu-zise), foarte bine, calitatea serviciilor prestate în schimbul “contribuţiilor” obligatorii va creşte într-o anumită măsură. Dar atenţie la cheltuieli. Şi la licitaţii.
Aici ar putea exista o portiţă în direcţia privatizării sistemului de prestare a serviciilor medicale, prin închiderea spitalelor de stat şi subcontractarea exclusiv către unităţi private. Dar este greu de spus în ce măsură se va realiza aşa ceva.

c) definirea conditiilor de stabilire a pachetului bazal de servicii medicale decontate din asigurarile sociale de sanatate;

După cum s-a mai vehiculat anterior, sistemul public nu va mai acoperi toate serviciile, unele vor trebui plătite. Rămâne de văzut câte şi în ce măsura stabilirea acestora va fi afectată de instabilitatea reglementară tradiţională românească.
Eliminarea gratuităţii complete ar putea încuraja migrarea spre sectorul privat, mai ales în cazul celor cu venituri mai mari.

d) definirea listei de medicamente care se vor supune gratuitatii si compensarii partiale in functie de starea de sanatate a populatiei, a bugetului alocat si a altor conditii specifice care sa reflecte o acoperire cat mai corecta a nevoilor populatiei;

Nici o schimbare majoră în acest domeniu. Poate că problema medicamentelor compensate ar fi rezolvată mai bine prin realizarea unor pachete private complexe de asigurări, care să includă şi asemenea costuri.

e) introducerea unui sistem de decontare mixt pentru medicii de familie, per capita si pe servicii medicale, care sa asigure cresterea activitatii in ambulatoriu si scaderea in sistemul spitalicesc, cu efect pe reducerea cheltuielilor din spitale.

Iarăşi, mult succes la reformarea socialismului medical. Atâta vreme cât nu va exista o legătură între ce plătim şi ce primim (iar impozitele nu reprezintă o asemenea legătură) , va fi foarte greu să controlăm în mod raţional costurile.
În condiţiile în care criteriile de internare sunt uneori în mod inerent vagi, personalul medical poate opta pentru internare atât în urma unor stimulente financiare informale (unii pacienţi se internează peste iarnă…), cât şi datorită dorinţei de a evita asumarea răspunderii asupra actului medical.

f) Legea asigurărilor voluntare de sănătate

Asigurări private voluntare există şi acum, rămâne de văzut ce impact vor avea reglementările noi.

g) Cardul european de sănătate

Reprezintă transpunerea acquis-ul comunitar.

5. Profesia medicală

Legea privind exercitarea profesiei de medic

“asigura accesul la exercitarea profesiei de medic pe teritoriul Romaniei, incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana, a medicilor cetateni ai statelor terte casatoriti cu cetateni romani sau posesori ai permisului de rezidenta permanenta in Romania”.

O veste bună teoretic, dar datorită nivelul redus al veniturilor, vor veni prea puţini medici din UE care să concureze pe piaţa românească.

Se pare că vor exista modificări în sensul măririi controlului ministerial asupra Colegiului Medicilor din România. Rămâne de văzut ce reacţii va avea acesta.

6. Alte măsuri

7. Ce lipseşte din pachetul Nicolăescu?

Actualul pachet nu aduce noutăţi radicale. Rămânem cu acelaşi sistem socialist, finanţat din impozitele pe salarii. Dezvoltarea unui sistem privat va fi şi pe viitor îngreunată de concurenţa neloială a sistemului public.

Actual sistem, în ciuda pretenţiilor, este profund anti-egalitar. Accesul la servicii de calitate este garantat numai celor care oferă plăţi informale medicilor.

Datorită gestiunii de tip socialist, incompetenţa personalului, lipsa investiţiilor şi je m’en fiche-ismul funcţionăresc (cu tentă dezumanizantă în sistemul medical) vor continua să alimenteze prestarea unor servicii medicale execrabile, lipsite de simţul responsabilităţii sau de empatie faţă de pacient.

Citându-l pe doctorul Ciomu:

Considerati ca mass-media a acordat prea multa atentie cazului dumneavoastra?
Da. Cazul meu a fost atat de mediatizat deoarece a fost vorba de penis, organ cu o valoare sociala importanta. Dar cum ramane cu doctorii care-si omoara pacientii? Presa nu mediatizeaza aceste cazuri. Nu in aceeasi masura, oricum. Nu acum multa vreme, a fost la Iasi un caz in care medicul i-a sfaramat capul unui copil cu forcepsul, in timp ce incerca sa-l scoata din burta mamei. Care au fost consecintele actului sau? Nimeni nu stie. Si as putea sa dau zeci de astfel de exemple.

Reformarea sistemului este o utopie, la fel cum a fost şi perestroika. În plus, în condiţiile culturale româneşti (norma culturală a şpăgii la stat, lipsa de responsabilitate a birocraţiei, desconsiderarea frecventă a semenilor), numai mecanismele de responsabilizare ale pieţei pot redresa situaţia actuală.

Pe scurt, iată cum ar trebui reformat sistemul:

3. Plasă de siguranţă. Pentru cei cu venituri scăzute (pensionari, agricultori mai ales), statul va compensa în anumite limite costul asigurărilor. Probabil că este necesară stabilirea obligativităţii încheierii asigurărilor.

Totuşi, pachetul propus de ministrul Nicolăescu are două puncte în baza cărora se poate realiza pe termen mediu reforma: (a) posibilitatea subcontractării către unităţi private, care, manipulată cum trebuie, ar duce la realizarea punctului 1. de mai sus şi (b) limitarea acoperirii “asigurărilor” publice, care prin reducere treptată, ar putea duce la pct. 2+3.

Dar este puţin probabil ca o asemenea reformă să se poată desfăşura numai de la nivel ministerial, fără implicarea parlamentului şi ansamblului opiniei publice. În plus, propunerile de mărire a impozitării nu indică în direcţia unei reforme.

Ieri seara, situatia era extrem de tensionata in Ceamurlia de Jos. Oamenii au iesit cu fruci si cu toapoare la porti ca sa-si apere pasarile amenintate de ordinul prefecturii. (Cotidianul, luni)
Nici o oratanie nu a fost sacrificata ieri la Ceamurlia, dar prefectura a dat ordin ca exterminarea pasarilor sa inceapa in aceasta dimineata. Asta daca angajatii DSV-ului vor avea ce sa mai sacrifice, fiindca de doua zile taranii taie pasarile pe care le cred sanatoase, le frig si le ascund pe post de provizii. (Cotidianul, marţi)

În ciuda faptului că pericolul unei pandemii, asemănătoare gripei din 1918, este real, lipsa de încredere în autorităţi, al căror palmares istoric este în general abuziv, precum şi măsurile luate acum, care nu sunt decât confirmarea acestui palmares, pot duce la scăparea de sub control a situaţiei.

Duminică oamenii au ieşit cu furcile împotriva “organelor” venite să le ia animalele fără cine ştie ce temei juridic, pentru confiscare fiind necesară confirmarea bolii. Carantina, a cărei eficienţă oricum ar fi fost redusă, este respectată numai de ziarişti (sau cel puţin aşa spun ei). S-au trecut cu vederea elementele de economie naturală a zonei, sacrificarea tuturor păsărilor necesitând, în afara unor compensaţii financiare (care dacă au venit, se pare că au fost ridicol de mici), şi furnizarea unor ajutoare în natură.

Deşi probabil aceste lucruri se vor rezolva, sper, în următoarele zile, cel mai revoltător lucru auzit până acum este următorul:

Unii ceamurleni i s-au plins subprefectului ca li s-a facut vaccin antigripal la cite douazeci de oameni cu aceeasi seringa si cu acelasi ac. Doctorul din Ceamurlia, Anefi Jeanir, spune ca nu este adevarat.

În rest, se pare că piaţa internă a reacţionat rapid, preţul unui kilogram de carne de pasăre scăzând, cel puţin în Bucureşti, cu 15-20 de mii de lei.

Şi încă ceva: marii producători interni de carne de pasăre pretind că ei sunt feriţi de o posibilă epidemie. Ar trebui să ţină cont de faptul că

“o ferma din Rusia, din regiunea Kurgan, trebuie sa sacrifice toti cei 460.000 de pui pe care ii detine pentru a evita raspindirea gripei aviare, detectata in rindul pasarilor.” (tot din Cotidianul)

Ce-i de făcut?
Mobilizarea de fonduri şi alimente pentru despăgubirea locuitorilor.
Realizarea unei vaccinări corespunzătoare (dacă nu din compasiune, măcar din raţiuni tactice, pentru a evita degenerarea situaţiei).
Rămâne de discutat utilitatea carantinei…
Şi nu în ultimul rând, mai multă coordonare la nivel declarativ, pentru a evita situaţiile în care miniştrii se contrazic între ei.

P.S.
Un blog specializat pe gripa aviară este AvianFlu.
Este totuşi posibil ca gripa aviară să nu se confirme: “After 4 days, as at Sunday 9 October, this test has not given any positive result so far”.