Trafic de idei

Rezultatele alegerilor parlamentare din Moldova au condus la un şir de incidente ce au culminat cu tensionarea relaţiei cu România. Cred că este utilă o prezentare mai detaliată a principalelor rezultate şi o încercare de evaluare a posibilităţilor de fraudă.

Mai întâi, câteva date demografice.

În prezent, Republica Moldova este compusă din 37 de unităţi administrative, din care se află efectiv sub autoritatea acesteia 33 de raioane, 2 municipii (Chişinău şi Bălţi) şi o regiune autonomă (Găgăuzia). Regiunea Transnistria şi oraşul Bender/Tighina se află sub control separatist.

Este o ţară destul de puţin urbanizată, doar 41% din populaţie locuind în mediul urban (conform BNS) . Chişinăul are peste 700 de mii de locuitori, următorul oraş fiind Bălţi, cu aproape 150 de mii. Celelalte oraşe aflate sub controlul Moldovei sunt mult mai mici, toate având sub 50 de mii de locuitori (oraşul Făleşti, de exemplu, are sub 15 mii de locuitori). Iată o hartă a raioanelor în funcţie de ponderea populaţiei urbane (click pentru o imagine detaliată; pentru Bender şi Transnistria nu există date oficiale):

Există raioane în care doar populaţia urbană este de circa 10% şi toate raioanele au o populaţie majoritar rurală.

Salariul mediu este mai mic decât în România (aici e o hartă cu salariul mediu în EUR, pe baza datelor BNS), iar diferenţele dintre raioane par a fi ceva mai mici decât în România. Cu excepţia Chişinăului, am senzaţia că nu explică foarte mult diferenţele de preferinţe politice între raioane. Iată o hartă prezentând salariul mediu pe raion ca procent din salariul mediu naţional:

Pe de altă parte, identificarea etnică pare a avea un rol destul de important în distribuţia voturilor. Iată principalele grupuri etnice, conform recensământului din 2004 (iarăşi, pentru Bender şi Transnistria nu există date).

Moldoveni:

Ucraineni:

Ruşi:

Români:

Găgăuzi:

Bulgari:

Moldoveni+români:

O sinteză:

Se observă două raioane cu puternice majorităţi ale minorităţilor, Găgăuzia şi Taraclia (bulgari), o importantă prezenţă ucraineană în şase raioane din nord (inclusiv oraşul Bălţi) şi o prezenţă relativ redusă a minorităţii ruse, în cele două oraşe importante ale ţării. Pe de altă parte, trebuie menţionat faptul că o parte a minorităţii ucrainene foloseşte în mod curent limba rusă.

Ponderea moldovenilor a crescut în comparaţie cu recensământul din 1989, de la 64,5% la 80% (dacă-i adăugăm şi cei care s-au declarat români). O parte a creşterii se datorează şi ieşirii Transnistriei de sub autoritatea Chişinăului.

După cum aţi observat, în concurenţa dintre cele două identităţi, moldovenească şi românească, prima câştigă în mod detaşat.

Ok, să trecem la rezultatele alegerilor.

Dintre partidele care au participat la alegeri, doar patru au trecut pragul electoral: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Liberal (PL), Alianţa Moldova Noastră (AMN) şi Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM).

La nivel naţional, rezultatele au fost următoarele:
PCRM: 49,48%
PL: 13,14%
PLDM: 12,43%
AMN: 9,77%
Iată rezultatele la nivel de raion pentru principalele patru partide:

PCRM:

PL:

PLDM:

AMN:

PCRM-ul pare să aibă un avantaj în zonele cu minorităţi (Găgăuzia, Taraclia, nordul republicii), în timp ce cele trei partide au procentaje mai mari în centrul ţării.

Iată o imagine sintetică a raporturilor de forţe (PCRM – roşu, PL – albastru, PLDM – verde, ANM – roz):

Cele trei partide de opoziţie împreună depăşesc PCRM în câteva raioane centrale (inclusiv Chişinău), iar acesta din urmă conduce în nord şi sud:

Iată rezultatele în mediul urban şi mediul rural pentru cele patru partide importante:

Mediu	PCRM	PL	PLDM	AMN
Chişinău*	45,34%	21,11%	15,40%	8,94%
Bălţi	56,29%	7,47%	11,10%	6,16%
Urban mic	49,22%	12,92%	12,26%	8,76%
Rural	49,94%	12,78%	12,29%	9,79%

*Oraşul Chişinău, nu raionul, şi fără secţiile de votare din străinătate.
Am împărţit secţiile de votare în patru categorii: 1. cele din oraşul Chişinău; 2. cele din oraşul Bălţi (singurul oraş de peste 100 de mii de locuitori, în afară de Chişinău); 3. cele din restul oraşelor (sub 50 de mii de locuitori – „urban mic”); 4. cele din mediul rural. Am identificat oraşele pe Wikipedia (de exemplu, aici).

Partid	Urban	Rural
PCRM
PL
PLDM
AMN

Se pare că votul „etnic” a avut o importanţă mare şi în mediul rural, şi în cel urban. Nefiind familiarizat cu politica din Republica Moldova, nu ştiu în ce măsură cele trei partide de opoziţie (PL, PLDM şi AMN) au fost votate de minorităţi. Dacă am presupune că au fost votate doar de cei care s-au declarat moldoveni sau români, procentajele obţinute de ele în rândul acestora ar fi cam aşa:

PL	PLDM	AMN

Şi aici se observă un vot mai ridicat pentru opoziţie în raioanele centrale.

Cam atât despre distribuţia geografică a votului. Fişierele SHP şi DBF pe baza cărora am creat hărţile sunt aici (se bazează pe SHP-ul de la berkeley.edu). Pentru Chişinău nu am luat în calcul secţiile de votare din străinătate.

A fost sau nu a fost fraudă? S-a vorbit despre folosirea excesivă a listelor suplimentare. În baza datelor detaliate pe secţie de votare de la Comisia Electorală Centrală, putem încerca să facem nişte corelări, să vedem dacă bate la ochi ceva.

Iată un prim grafic, ce compară la nivel de raion nivelul de voturi pe listele suplimentare (ca raport între înscrierile pe listele suplimentare şi voturile exprimate) cu procentul votului dat fiecărui partid (ca de obicei, click pentru a mări imaginea):

Pare să existe o uşoară corelare pozitivă între votul pro-PCRM şi listele suplimentare la nivel de raion şi o corelare negativă pentru PLDM, dar nu pare să existe o influenţă asupra PL şi AMN. Am putea încerca să dezagregăm datele la nivel de secţie de votare şi pe mediul urban şi rural.

Mai întâi, să vedem corelaţiile la nivel de secţie de votare, dar fără defalcare pe urban/rural, pentru fiecare partid:

La nivel de secţie de votare, pare să existe o corelaţie negativă între votul PCRM şi listele suplimentare, în sensul că pe măsură ce creşte numărul de voturi pe liste suplimentare, procentajul PCRM scade uşor (urmăriţi „linia de trend” – mersi, Excel!). Pe de altă parte, voturile PL şi PLDM par să crească odată cu creşterea listelor suplimentare. Pentru AMN, influenţa pare a fi uşor negativă.

Să defalcăm pe urban/rural:

Se pare că un număr sporit de alegători pe listele suplimentare a influenţat negativ votul pentru PCRM mai ales în urbanul mic, dar şi la Chişinău şi chiar în mediul rural. Votul pro-PL a fost influenţat pozitiv de listele suplimentare în urbanul mic, dar negativ la Bălţi (dar eşantionul Bălţi e mic). Influenţa listelor suplimentare asupra PLDM este asemănătoare. Influenţa asupra AMN este mai ambiguă (negativă în mediul rural, pozitivă în urban).
Acuma, graficele din Excel nu au neapărat o valoare statistică ridicată, dar totuşi, din panta corelaţiei, mie mi se pare puţin probabil ca listele suplimentare să fi avut un impact pozitiv asupra votului pro-PCRM. Dimpotrivă, PL şi PLDM par a fi corelate pozitiv cu listele suplimentare. O posibilă explicaţie ar putea fi o migraţie internă mai mare către centre locale cu un dinamism economic mai ridicat, care ar fi totodată mai puţin conservatoare şi mai puţin dispuse să voteze PCRM. E doar o speculaţie…

Un alt element de luat în calcul este prezenţa la vot.

Iată rezultatele agregate pe raioane:

Iar aici datele pe secţie de votare, fără defalcare pe urban/rural:

În primul rând, au fost câteva secţii de votare cu prezenţă de peste 100%, dar nu foarte multe. La multe dintre aceste secţii, numărul de voturi pe listele suplimentare a depăşit numărul de alegători înscrişi pe lista de bază. Nu au fost foarte multe secţii cu situaţia asta, înclin să cred că sunt diverse probleme locale care au afectat transmiterea datelor între serviciul de evidenţă a populaţiei şi comisiile electorale.

Revenind la grafice, se observă o corelaţie pozitivă între prezenţa la vot şi votul pro-PCRM. Această corelaţie este negativă pentru PL şi PLDM.

Să defalcăm pe urban/rural:

Sare în ochi puternica corelaţie pozitivă dintre prezenţa la vot în mediul rural şi votul pro-PCRM. La fel, corelaţia negativă din mediul rural pentru PL, PLDM şi AMN. Acelaşi lucru este valabil pentru oraşul Bălţi (cu excepţia AMN-ului).
Pe de altă parte, se observă o corelaţie pozitivă între prezenţa la vot în urbanul mic şi votul pro-PL şi pro-PLDM.
Practic, acolo unde electoratul rural s-a mobilizat mai mult, acest lucru a folosit PCRM-ului. Acolo unde s-a mobilizat electoratul din micile oraşe, acest lucru a fost favorabil PL-ului şi PLDM-ului.
Urbanul mic a fost corelat şi la listele suplimentare cu partidele de opoziţie, aş merge pe aceeaşi explicaţie ca mai sus.
În privinţa puternicei corelaţii dintre prezenţa la vot în mediul rural şi PCRM, este posibil să fi fost o „mobilizare” administrativă în unele sate, care a favorizat PCRM-ul. Nu sunt familiarizat cu situaţia de pe teren de acolo, dar e o ipoteză de luat în calcul, fiind un lucru întâlnit şi în alte ţări din zonă. Un studiu mai detaliat pe raioane ar putea indica zonele de mobilizare mai puternică a mediului rural.

Sursele datelor şi hărţilor de mai sus sunt următoarele:

• Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, cu rezultatele provizorii (înainte de renumărare; nu cred că renumărarea va aduce schimbări importante);
• Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, pentru datele referitoare la urbanizare şi minorităţi;
• Harta administrativă a Republicii Moldova, în format SHP, de aici (berkeley.edu);

Hărţile au fost realizate cu MapWindow GIS şi TatukGIS Viewer.