Atenţie la reforma Sănătăţii!
Ministrul Sănătăţii a prezentat ieri un pachet de proiecte legislative privind reforma Sănătăţii. Pachetul se găseşte pe pagina ministerului. Cei interesaţi de dezbaterea publică o pot contacta pe Elena Zaiţ – Secretariatul General, tel: 021 3072 634.
Din prezentările destinate presei (aici şi aici) se pot aduce deja câteva observaţii.
1. Legea spitalelor
“In termen de sase luni de la intrarea in vigoare a legii, directorii spitatelor nu vor putea desfasura alta activitate decât cea de manager. Sefii de sectie nu vor putea desfasura decât activitati strict medicale, nu si administrative. Sefii de sectie vor putea fi si profesori universitari, dar, doar cu o singura norma didactica”, a declarat Eugen Nicolaescu.
Oare se poate separa complet managementul de activitatea de specialitate? Într-o firmă de transporturi poate fi separată activitatea de management de cea de transporturi propriu-zisă? Repartizarea containerelor e o activitate de management sau una de transporturi? Dar repartizarea bolnavilor pe saloane, în funcţie de afecţiune? Practic, ministrul vrea să rezolve cu barda legea o problemă de management. Şi nu orice problemă de management, ci cea a managementului unei economii socialiste, cum este sistemul sănătăţii acum. Multă baftă, dar socialismul a fost un eşec.
Alte propuneri din acelaşi proiect de lege:
introducerea managementul pe centre de cost
Ar fi bine dacă ar duce la cunoaşterea mai bună a sectoarelor celor mai falimentare din sistem.
spitale regionale, pentru urgenţele care nu pot fi rezolvate la nivel judeţean
2. Legea farmaciilor
Aici este destul de grav:
Se prevede eliminarea monopolului in domeniul medicamentului prin eliminarea sau desfiintarea lanturilor de farmacii sau limitarea numarului acestor farmacii dintr-un lant la maximum 4 farmacii intr-o localitate cu pana la 400000 locuitori, utilizandu-se acest multiplu pentru localitati cu populatie mai mica sau mai mare, a interzicerii cumularii activitatii de import cu depozitarea, distributia si desfacerea prin farmacii proprii
- Introducerea de criterii suplimentare la autorizarea de farmacii, pe langa cel demografic, adaugandu-se altele cu privire la distante minime, existenta a cel putin unui farmacist pe tura etc.
- Prevede ca proprietarii si membrii consiliilor de administratie ale unitatilor farmaceutice sa fie in majoritate de profesie farmacisti autorizati
De când lanţurile de farmacii reprezintă un monopol? Miroase a lobby… Farmaciştii (în sensul absolvenţilor facultăţilor de farmacie) sunt nemulţumiţi de faptul că pierd cotă de piaţă în faţa unor companii mult mai competitive. Noile reglementări le vor folosi cu siguranţă. Singurii care vom pierde vom fi noi. Mai puţine farmacii – mai ales când avem nevoie urgentă de medicamente – servicii mai proaste şi un adaos comercial mai mare (adios economii de scară).
3. Contribuţiile Impozitele
a) pentru pensionarii din sistemul public sau cei din agricultura se va achita contributia din bugetul de stat prin Casa Nationala de Pensii, incepand cu anul 2007;
b)pentru pensionarii cu venituri peste 900 RON se va incasa contributia de 6,5% peste ceea ce depaseste nivelul respectiv;
c) pentru someri contributia se va achita prin Bugetul asigurarilor de somaj eliberate de Ministerul Muncii la nivelul sumelor din contracte la care se va aplica procentul de 6,5%;
d) pentru cetatenii care lucreaza in strainatate fara documente legale se va aplica contributia de 6,5% la salariul minim pe economie la timpul absentei din tara care se va constitui din documentele de calatorie si certificate de organismele de specialitate ale MAI;
e) pentru cetatenii care incaseaza venit minim garantat se va achita procentul de 6,5% din suma respectiva care se va retine si vira de catre primarii, incepand cu anul 2007;
În primul rând, litera (d). Cetăţenii care stau (sau lucrează la negru, ok) în străinătate nu beneficiază în nici un fel de asistenţă medicală în România. De ce ar trebui să plătească?
În ceea ce priveşte includerea pensionarilor. Pentru pensiile sub 9 milioane, modificare se va reduce la un transfer de fonduri de la pensii la sănătate. Rămân pensionarii peste 9 milioane. În condiţiile în care pensia medie netă pe august 2005 a fost de 229 RON, nu vor fi afectaţi mulţi pensionari.
Este regretabil că se menţine sistemul actual, cu impozite pe sănătate, nu asigurări, sistem care nu are absolut vreo legătură cu realitatea economică şi medicală. Extinderea impozitelor poate avea o raţiune de echitate şi poate determina conştientizarea problemelor existente şi de către respectivele categorii sociale, dar mărirea fondurilor băgate într-un sistem falimentar nu este o soluţie reală.
Se introduc noi accize (“taxe pe viciu”) pe ţigări (0,15 EUR) şi pe alcool (0,25 EUR) pentru finanţarea sistemului medical (infrastructură 75%, programe naţionale de sănătate 20%, fond de intervenţie 5%). Iarăşi, nu cred că mărirea fondurilor alocate unui sistem falimentar este o idee fericită.
4. Reformarea sistemului public sau sistem privat?
În prezent există un sistem medical privat paralel, care pare să se dezvolte. Astfel au apărut spitale private cu dotări complete, servicii de urgenţă private, asigurări medicale private care pot acoperi costuri de zeci de mii de euro anual, la un preţ rezonabil, comparabil sau mai mic decât “contribuţiile” la sănătate actuale.
Reforma va afecta pozitiv sau negativ acest domeniu? Şi care vor fi raporturile sistemului public cu cel privat?
a) spitalele vor fi obligatoriu publice in domeniul medicinei de urgenta, publice cu sectii private si private;
Există şi în prezent spitale private, e posibil ca această prevedere să le asigure un cadru legislativ mai sigur. Pe de altă parte, de ce spitalele de medicina de urgenţă ar trebui să fie obligatoriu publice? De ce nu ar putea apărea pachete de asigurări private care să includă şi asemenea servicii?
b) introducerea pietei libere, a competitiei si concurentei in ceea ce priveste unitatile sanitare care vor incheia contracte cu casele de asigurari;
Dacă prin aceasta se înţelege faptul că statul va putea subcontracta unele servicii la spitale private (site-ul ministerului e foarte lent, pînă la ora asta nu am putut descărca proiectele de lege propriu-zise), foarte bine, calitatea serviciilor prestate în schimbul “contribuţiilor” obligatorii va creşte într-o anumită măsură. Dar atenţie la cheltuieli. Şi la licitaţii.
Aici ar putea exista o portiţă în direcţia privatizării sistemului de prestare a serviciilor medicale, prin închiderea spitalelor de stat şi subcontractarea exclusiv către unităţi private. Dar este greu de spus în ce măsură se va realiza aşa ceva.
c) definirea conditiilor de stabilire a pachetului bazal de servicii medicale decontate din asigurarile sociale de sanatate;
După cum s-a mai vehiculat anterior, sistemul public nu va mai acoperi toate serviciile, unele vor trebui plătite. Rămâne de văzut câte şi în ce măsura stabilirea acestora va fi afectată de instabilitatea reglementară tradiţională românească.
Eliminarea gratuităţii complete ar putea încuraja migrarea spre sectorul privat, mai ales în cazul celor cu venituri mai mari.
d) definirea listei de medicamente care se vor supune gratuitatii si compensarii partiale in functie de starea de sanatate a populatiei, a bugetului alocat si a altor conditii specifice care sa reflecte o acoperire cat mai corecta a nevoilor populatiei;
Nici o schimbare majoră în acest domeniu. Poate că problema medicamentelor compensate ar fi rezolvată mai bine prin realizarea unor pachete private complexe de asigurări, care să includă şi asemenea costuri.
e) introducerea unui sistem de decontare mixt pentru medicii de familie, per capita si pe servicii medicale, care sa asigure cresterea activitatii in ambulatoriu si scaderea in sistemul spitalicesc, cu efect pe reducerea cheltuielilor din spitale.
Iarăşi, mult succes la reformarea socialismului medical. Atâta vreme cât nu va exista o legătură între ce plătim şi ce primim (iar impozitele nu reprezintă o asemenea legătură) , va fi foarte greu să controlăm în mod raţional costurile.
În condiţiile în care criteriile de internare sunt uneori în mod inerent vagi, personalul medical poate opta pentru internare atât în urma unor stimulente financiare informale (unii pacienţi se internează peste iarnă…), cât şi datorită dorinţei de a evita asumarea răspunderii asupra actului medical.
f) Legea asigurărilor voluntare de sănătate
Asigurări private voluntare există şi acum, rămâne de văzut ce impact vor avea reglementările noi.
g) Cardul european de sănătate
Reprezintă transpunerea acquis-ul comunitar.
5. Profesia medicală
Legea privind exercitarea profesiei de medic
“asigura accesul la exercitarea profesiei de medic pe teritoriul Romaniei, incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana, a medicilor cetateni ai statelor terte casatoriti cu cetateni romani sau posesori ai permisului de rezidenta permanenta in Romania”.
O veste bună teoretic, dar datorită nivelul redus al veniturilor, vor veni prea puţini medici din UE care să concureze pe piaţa românească.
Se pare că vor exista modificări în sensul măririi controlului ministerial asupra Colegiului Medicilor din România. Rămâne de văzut ce reacţii va avea acesta.
6. Alte măsuri
7. Ce lipseşte din pachetul Nicolăescu?
Actualul pachet nu aduce noutăţi radicale. Rămânem cu acelaşi sistem socialist, finanţat din impozitele pe salarii. Dezvoltarea unui sistem privat va fi şi pe viitor îngreunată de concurenţa neloială a sistemului public.
Actual sistem, în ciuda pretenţiilor, este profund anti-egalitar. Accesul la servicii de calitate este garantat numai celor care oferă plăţi informale medicilor.
Datorită gestiunii de tip socialist, incompetenţa personalului, lipsa investiţiilor şi je m’en fiche-ismul funcţionăresc (cu tentă dezumanizantă în sistemul medical) vor continua să alimenteze prestarea unor servicii medicale execrabile, lipsite de simţul responsabilităţii sau de empatie faţă de pacient.
Considerati ca mass-media a acordat prea multa atentie cazului dumneavoastra?
Da. Cazul meu a fost atat de mediatizat deoarece a fost vorba de penis, organ cu o valoare sociala importanta. Dar cum ramane cu doctorii care-si omoara pacientii? Presa nu mediatizeaza aceste cazuri. Nu in aceeasi masura, oricum. Nu acum multa vreme, a fost la Iasi un caz in care medicul i-a sfaramat capul unui copil cu forcepsul, in timp ce incerca sa-l scoata din burta mamei. Care au fost consecintele actului sau? Nimeni nu stie. Si as putea sa dau zeci de astfel de exemple.
Reformarea sistemului este o utopie, la fel cum a fost şi perestroika. În plus, în condiţiile culturale româneşti (norma culturală a şpăgii la stat, lipsa de responsabilitate a birocraţiei, desconsiderarea frecventă a semenilor), numai mecanismele de responsabilizare ale pieţei pot redresa situaţia actuală.
Pe scurt, iată cum ar trebui reformat sistemul:
1. Privatizarea sau închiderea spitalelor şi celorlalte unităţi medicale publice, lăsând loc liber mecanismului pieţei să echilibreze cererea cu o ofertă de calitate.
2. Înlocuirea finanţării prin impozite cu o piaţă liberă de asigurări medicale private.
3. Plasă de siguranţă. Pentru cei cu venituri scăzute (pensionari, agricultori mai ales), statul va compensa în anumite limite costul asigurărilor. Probabil că este necesară stabilirea obligativităţii încheierii asigurărilor.
Totuşi, pachetul propus de ministrul Nicolăescu are două puncte în baza cărora se poate realiza pe termen mediu reforma: (a) posibilitatea subcontractării către unităţi private, care, manipulată cum trebuie, ar duce la realizarea punctului 1. de mai sus şi (b) limitarea acoperirii “asigurărilor” publice, care prin reducere treptată, ar putea duce la pct. 2+3.
Dar este puţin probabil ca o asemenea reformă să se poată desfăşura numai de la nivel ministerial, fără implicarea parlamentului şi ansamblului opiniei publice. În plus, propunerile de mărire a impozitării nu indică în direcţia unei reforme.